restante si promisiuni

Dupa cum am promis(si mi s-a reamintit ca am promis:P) ma apuc,ce- i drept cu ceva dubii,sa spun cateva cuvinte despre INCREDERE.Dubii, pentru ca e un subiect foarte complex din punctul meu de vedere.Om vedea,daca cumva maine cand voi reciti,voi observa ca am omis ceva,atunci o sa intitulez acest articol episodul 1 :))

Ce te face sa ai incredere in ceva sau cineva?Greu de spus,fiecare isi cunoaste propriile limite ale"daruirii", cat si motivatia.Increderea in ceva totusi pare mai simplu de explicat la prima vedere-e vorba de testarea lui.La propriu.Merge?e ok,am incredere-cumpar, sau al termen sinonim..posesiunii sa zicem.Dar ce te faci cu increderea in oameni?Ei..aici e aici.In mod normal ,increderea se castiga(de unde deriva prietenia..iti e prieten cel/cea in care ai incredere,asta fiind unul din principiile prieteniei).O relatie cladita in timp,in care descoperi diverse veleitati comune,care fac doua persoane sa devina apropiate.Si apropierea duce la acea relatie de prietenie.Si cu cat e testata de timp,si trece testul..creste..Sau,reversul medaliei..iei teapa...Ca n-ar fi pentru nimeni o noutate ca poti lua teapa de la cineva pe care il considerai prieten din clasa a zecea...Mai grav este (si asta e o experienta personala) ca,contrar conceptiei mele cu privire la trecerea timpului acordat unei relatii inter-umane sa ajunga la stadiul de prietenie,am "daruit"prea mult.Si prea deodata.Si evident,am luat teapa.Am considerat (datorita faptului ca am fost coplesita de avalansa lucrurilor comune gasite cu acea pesoana) ca merita sa ..sar peste niste etape....Am descris foarte ..tehnic...de fapt asa am simtit ,m-am luat dupa acel feeling care ne incerca in anume momente din viata.Numai ca instinctul m-a inselat teribil in situatia respectiva.Si am fost extrem de drastica cu mine...si foarteeeee dezamagita..Dar..asta e ..o loterie .Pentru ca am si riscat la viata mea.Si am avut marele noroc sa extrag cateva castigatoare..Am o multime de cunoscuti,o gramada de amici si doar..cativa prieteni adevarati..care in ciuda timpului,sunt..acolo.Unde au fost intotdeauna.Care nu m-au ranit niciodata si pentru care s-au meritat"tepele"luate in viata(daca luam in calcul principiul "cu o mana ti se ia,cu doua ti se da inapoi")

Si ca o incheiere,un raspuns pentru intrebarea unui amic:se merita sa acorzi la momentul oportun putina incredere oamenilor pe care ti-i alegi..doar pentru a simti pentru ei ce simt eu pentru acei putini prieteni ai mei..